În dicționarul meu rumañol, cuvântul curvă nu există

Rik Katarik y el elefantito volador (LIBRO)
diciembre 8, 2019
Ver todo

În dicționarul meu rumañol, cuvântul curvă nu există

Un text de Oana Ursache
E u am supraviețuit prin cuvânt. Întreaga mea viață a fost o luptă, din care m-a salvat doar cuvântul. M-am jucat cu cuvintele, în lipsa altor jucării, m-am hrănit cu ele, în lipsa hranei, m-am apărat cu ele în lipsa armelor. Niciun lingvist nu poate ști mai bine decât mine ce greutate, ce importanță și ce magie poate avea un cuvânt. Poate doar alți copii care, ca și mine, neapărați, nesprijiniți, neiubiți, s-au refugiat în cuvinte. Doar ei pot ști cum o serie de cuvinte pot îndepărta frica, pot anihila băieții mai mari care vin să te umilească, să te bată, să te anuleze. Eu m-am ridicat prin cuvinte în fiecare dimineață, din propria cenușă.
Sunt rapper. Iar printre cuvinte am învățat să mă mișc așa cum se mișcă o mașină pe șosele, respectând regulile de circulație: acord prioritate de dreapta unui cuvând, mă opresc în fața altuia și îl las să treacă el, ca un rege, nu stau prea mult în preajma altor cuvinte, care pot răni. Unul dintre cuvintele mele rege este femeie. Un cuvânt interzis pentru mine este curvă. Fără ordine între cuvinte se creează între oameni un haos mai mare decât cel de pe străzile din Saigon, cum spune poemul. Nu poți accesa prea des cuvintele-magie, după cum nu poți folosi doar cuvintele-arme în fiecare context. Cuvintele sunt ca pruncii: trebuie crescute, iubite, alimentate cu încrederea ta în înțelesul lor. Trebuie învățate să meargă de mână cu alte cuvinte, să vorbească cu alte cuvinte, să se iubească cu alte cuvinte. Dacă nu, limbajul este doar o lipitură alandala și fără noimă de sunete și de sensuri.
În afară de legile și de regulile cuvintelor, mai există bunul simț. Și dragostea, pe care am menționat-o mai sus. Legile astea nu sunt scrise de către biserică, nici de către academie, sau guvern. Legile astea intră în tine odată cu primele cuvinte, pe care ți le spune mama, pe care ți le dăruiește femeie care te-a făcut. Cuvintele astea se așază în tine unul lângă altul, ca într-un cuib plin cu pui de fel de fel de animale: de leoaică, de șerpoaică, de ursoaică, pentru a ne aminti de versurile lui Nichita, dar acolo mai sunt și pui de delfini și de vultur și de pisică și căței, sunt toate acolo, iar tu, ca șef de cuib, trebuie să le împaci pe toate, unele cu celelalte, să le înveți să nu se încaiere, să nu se ia la bătaie, să colaboreze, să se iubească și să alcătuiască un lanț trofic al cuvintelor și sensurilor cu care să ne legăm de lumea în care trăim și de oamenii din jur.
Eu așa am supraviețuit. Și când am reușit să mă împrietenesc cu toate cuvintele limbii mele, am intrat, la 8 ani, într-o altă limbă. Alte limbi, de fapt, pentru că am venit cu tata în Spania și peste cuvintele mele a trebuit să torn cuvintele altor două limbi, spaniola și valenciana, de data asta, mama nu mai era cu mine, tata a fugit cu noi din țară după divorț, cuvintele intrau altfel, mama nu mai era cu noi să ni le așeze cu drag în suflete, cuvintele astea noi au intrat greu. Peste ele am mai așezat și cuvinte în engleză, multe cuiburi de cuvinte am eu și pe toate trebuie să le strunesc să meagă în același loc.

Eu nu am fugit din țară, au fugit părinții mei
Și-ntr-o zi o să ne-ntoarcem, toți copiii diasporei

El Rumañol

Numele meu de scenă este El Rumañol, o combinație între cele două limbi ale mele. În lingvistică se vorbește chiar despre un sociolect al limbii spaniole, care s-ar numi rumañol, și care este vorbit de mai bine de 1000000 de români care trăiesc în Spania.
Poți să mă scoți afară din România
Dar nu poți scoate România din inima mea

El Rumañol

Desigur că Academiei Române nu i-a dat prin cap să se ocupe de acest dialect la sud de Dunăre și la colț de Mediterană, pentru că nu o duce capul. Ea are treabă cu familia tradițională și latinitatea limbii române. Lingviștii învață doar din cărți. Nu scot capul afară să mai vadă ce se întâmplă în societate. Să vadă de pildă că, în societatea limbii române, cuvântul femeie înseamnă și prostituată. Vă dați seama? Compensează în schimb cuvântul bărbat, care mai înseamnă și domn. Adică sensul femeii este acela de a fi prostituată, iar sensul bărbatului este acela de a fi domn. Biată limbă română! Biete femei din România! Vedeți, în țara în care trăiesc eu, astfel de definiții din dicționar sunt de neimaginat. Dacă s-ar trezi vreun academician din vreo bibliotecă să dea astfel de definiții în dicționar, întreaga societate spaniolă ar fi la el la poartă și i-ar explica că nu te poți juca cum vrei cu cuvintele.
Revoluția începe în tine în fiecare zi

El Rumañol

Încetul cu încetul se pierd și spațiile dintre sensurile cuvintelor, se pierde și rumañol-ul și româna, pentru că noile generații nu mai au grijă de puii de cuvinte din cuiburile lor, vorbesc perfect spaniola. Și doar spaniola.
Dragă România, săraca țara mea bogată
Fii liniștită că nu te uităm niciodată
Vreau să știi că sunt mândru să fiu copilul tău
Și iartă-mă că nu pot să fiu lângă tine

El Rumañol

Dar cuvântul ăsta curvă, puta, cuvintele astea dor. Pentru mine e unul singur, un singur cuvânt: curvă puta hore, cum aș putea să fac eu diferența de intensitate și agresivitate între unul și altul. Eu prima dată am aflat de cuvântul curvă și nimeni nu m-a învățat ce înseamnă. Cred că nici acum nu știu bine ce înseamnă. Dar înțeleg prea bine durerea din spatele lui, frica și pata care ți se așează atunci când îți este așezat ca etichetă.
La școală îmi tot spuneau puto rumano, la masculin, eu știu că în spaniolă nu sună așa de grav ca în română, dar cuvântul spaniol la mine în suflet s-a așezat fix peste cuvântul inițial, s-a altoit peste cuvântul curvă, iar eu nu mai pot să fac nicio deosebire, nici semantică, nici de context. Pentru mine sunt la fel și dor la fel. Și pentru toți românii, la fel. Pe toți românii ne doare cuvântul puta, de parcă ar fi curvă.
În Spania cuvintele astea se numesc abuzatoare. Și cuvintele rănesc, violează, abuzează, ucid, nu numai oamenii. Cei mai adesea oamenii rănesc cu ajutorul cuvintelor-arme.
Dicționarul unei limbi este o fotografie a limbajului și a lumii. V-o spun eu, băiat educat în cartier, care ies de la muncă și mă duc la studioul de înregistrări, care mă trezesc din somn să îmi notez câte un vers pe care îl visez, versurile mele care nu vor intra nciodată în literatura română, sau în dicționarele voastre.
Dar cuvintele mele și definițiile lor vor intra în dicționarele rumañol, versurile mele vor intra în literatura rumañol, de care voi poate că o să râdeți, că vi se par patriotism ieftin, sau că vi se par frivole și lipsite de adâncimi, intelectualisme și savantlâcuri.
Din dicționarul meu rumañol voi scoate toate cuvintele violatoare, cuvintele-arme, cuvintele-durere. Voi scoate În dicționarul meu rumañol, cuvântul puta nu există. În dicționarul meu rumañol, cuvântul curvă nu există.
Există doar femei frumoase, bărbați domni și cuvinte magice. Și mame, multe mame, care să își învețe copiii în primul rând limba maternă. Fără cuvântul curvă.
Femeie, spune-i că NU
Că trupul tău nu se poate atinge
Că trupul tău nu se poate vinde
Că trupul tău nu se poate cumpăra
Spune-i că trupul tău îți este templu

El Rumañol